| ||||
|
| Poetul zilei | |||||
| |||||
| Poezia de azi | |||||
Primavara de Virgil Gheorghiu E primavara iarasi si pasarile cinta Ascunse printre frunza ciresilor albiti, Un cintec de-amintire, iubirea noastra sfinta Citeste Poezie completa | |||||
| |||||
Taceti! Cearta amuteasca
|
|||
|
Vezi toate poeziile poetului Mihai Eminescu
|
|||
|
|
|||
| Taceti! Cearta amuteasca E-o ora grea si mare, Aripele ei negre in ceruri se intind, Astfel lumea-amuteste la-ntunecari solare, Astfel marea-amuteste, vulcane cand s-aprind; Cand prin a vietii visuri ostiri de nori apare A mortii umbra slaba cu coasa de argint Taceti! Cum tace-n spaima a Nordului popor Cand evul asfinteste si dumnezeii mor. Aduceti-va aminte de-acele nalte poze De fruntile-n lumina a vechilor profeti; Pe un pustiu de piatra, pe cer d-azur si roze Trecu un stalp de flacari ce lumina maret Si-n fruntea unui popol pierdut in chin e Mose, Si sufletul lui mare, adanc si indraznet, Prevede ca in sanul pierdutului popor E viitorul lumei s-al ei mantuitor. El n-a vazut pamantul promisiei divine, Viata lui se stinse in muntii slabi si suri, Corpul i-l poarta-ntregul pustiu fara de fine, O ginte-ntreaga poarta a lui invataturi. Ca-nmormantata-n secoli, cenusa lui ramane, Dar spiritu-i sfarama inaltii, vechii muri De Iericho si-n gandu-i si-n biblia lui scrisa Viata-ntreaga mare unui popor e-nchisa. Astfel in noaptea noastra pierduta si amara, Un glas de desteptare adanc a rasunat, O stea a rupt puternic eclipsa cea solara, Un stalp pin chinuire un drum ne-a aratat, O arpa de arama cu coa ia temerara Trezi-n sufletul nostru Imtire de barbat: Ca glasul Providentei din stinsele decade, Astfel s-auzi glasu-ti, batrane Eliade! O, limba lui! imi pare c-aud cum ea rasuna in aspra ei manie, zidind nor peste nor, Din stearsa, nenteleasa a istoriei runa A descifrat al gintii puternic viitor. El trece peste timpuri pe valuri cum furtuna, Valuri cari in cearta se scutura si mor. Os magna sonaturum! Idei c-ale lui Crist in limba inspirata unui evanghelist. Inima lui cea mare menita fu de soarta Sa nasca-ntr-un timp rece, cazut, degenerat, Daca in fundul negru, adanc din marea moarta, Cu-ape de plumb, cu valuri greoaie-n a ei pat, Vulcan puternic, care cutremur in el poarta, Cu razele-i de flacari ar fi acufundat, Pan-ce deodata mandre, gandirile-i irump Pin undele greoaie, pin apele de plumb. |
|||
Pune poezia Taceti! Cearta amuteasca pe pagina ta Adauga link pe pagina web a site-ului tau. Poezii despre:
|
|||
Copyright 2024 © Poeziile sunt proprietatea poetilor. Toate poemele sunt reproduse in scop educational pentru informarea utilizatorului.Contact (Poeziile.com - Portal de poezie romaneasca ) |
| Mari poeti romani |