Dragostea mea , de atatia ani,
Langa tine sunt mereu si voi fi,
Chiar cand nu voi exista,
Voi ramane langa tine.
Spre tine ma cheama,
Glasul adancului,
Misterios parca.
Tunetul puscaturilor de dinamita,
Cand ma relaxez o clipa,
Dupa efort, tu ma alinti,
Cu trosnete, din incheieturile,
ARMATURILOR.
Intotdeauna cand plec de la tine,
Soarele ma-ntampina zambitor,
E intuneric la tine,
Dar tu imi zambesti,
Prin gurile de galerii.
Ochii tai sunt minuscule firicele,
De aur care sclipesc in LUMINA,
Lampii de carbid,
La tine totul e splendid.
Esti frumoasa ca o zana,
Iar eu te iubesc asa cum esti,
Esti iubita frumoasa mina.
In pieptul tau bat mii de inimi,
De oameni, de perforatoare,
Sau de diferite motoare.
Totul pulseaza cu o frecventa
Regulata, care ne face, ca noi toti,
Sa te IUBIM mai mult,
Iar tu sa fii mai atragatoare,
Sa ne lasi sa scoatem,
De la sanul tau comorile,
Ce stau ascunse de veacuri.
Trebuie chiar de nu vrei.
Noi vom invinge duritatea
Rocilor si vom scoate la
Lumina, comorile tale,
TEZAURIZATE.
13 Iulie 1965 |