Pornind din punctul cel mai mic,
Din apa marii ridicand talazuri,
Te superi din totul, zambind la nimic
Produci reactii, bucurii si uneori necazuri.
Urcand pe culmi deasupra tuturor
Relativa-ti este stapanirea absoluta,
Scrutezi o clipa zarea si vezi in viitor
Si cuprinsa de sfiala, tu ramai tacuta.
Cand esti la inaltimea care sunt si eu
Pieptul iti pulseaza in ritm vioi.
Imi spui, sunt fericita si mereu
Fericiti as vrea sa fim amandoi.
Dar taci in fata feluritelor pareri,
Trecand neobservata si nepasatoare.
Esti prea putin atenta la dureri
De ce? Caci esti incantatoare.
Filozofand pe teme inca ne gasite
Abstracte uneori dar si reale
Cuvintele ce par atat de ponosite
Devin deodata tinte ideale.
Sunt inca mic in fata ta ca si a tuturor
Nu pot sa cresc, ca fumul de explozii
Si nu m-as pierde-n studiul rimelor,
Pentru a nu ma critica rapsozii.
Turda 1965 |