In linistea eterna si sublima
Din frontul cu peretii aburiti
Ies incet minerii la lumina
Cu fetele voioase, nu par obositi.
Rad, glumesc fara ragaz,
Nu sunt tristi, ci veseli mereu,
Au sclipiri in ochi si-n glas,
Ca in lumina, bucati de minereu.
Din adancuri, de departe,
Pe galeriile pustii acum,
Se strecoara prin a minei noapte,
Praful de la puscaturi si fum. |