Cum a fost si cu decapitarea copilariei! intii virsta-ntiia, apoi virsta-a doua. a treia, a patra Intii capul bucalat,
apoi cel cu ochii albastri
(medicii spuneau ca albastrul de pe sclerotica
e consecinta lipsei de calciu;
nu cred; eu cred ca era o zona-a poeziei),
apoi capul de la zece ani,
cel frumos de la paisprezece.
Mai ceva dccit in revolutia franceza
cadeau capetele noastre,
ale mele, ale colegilor mei,
nevazute,
sub talgerul soarelui de iunie,
la-nceputul vacantelor
Era o decapitare albastra, o nebunie in alb, nevinovata ca uciderea mielului pascal, si
eram fericiti la fiecare cadere de cap si-l priveam rostogolindu-se pina departe, la usile
raiului.
|