Intuneric

Vezi toate poeziile poetului



Cat de 'ntuneric este in serile de toamna
Si strazile sunt triste, tacute si pustii,
Iar fiecare clipa in suflet isi inseamna
Cararea unei grele si vagi melancolii

Un vis tesut in vara se stinge 'n toamna trista
Si inima-i bolnava si sufletul e gol
Departe, zdrentuita, se flutura-o batista,
Cum trece singuratec, nelinistit, un stol

Si tie ti se pare ca pleaca dela tine
Aceste calatoare spre alte zari mereu,
Spre alte tari, cu soare, spre vara, spre mai bine, -
Si toamna asta trista te-apasa tot mai greu

Si tie ti se pare ca duc cu ele vara,
Ca duc cu ele visul, ca duc cu ele tot,
Aceste calatoare tacute ce se luara
Cu dorul lor de duca, si-a se opri nu pot

Si tie ti se pare ca n'o sa mai revie
Nici stolul care trece, nici vara ce-a trecut,
Nici visul care nu e - si 'n camera pustie
Ramai cu gandu-aiurea, ramai mereu tacut

De te desteapta-o clipa un pas pela fereastra,
Ridici cu teama capul, te uiti si nici nu stii
In suflet cand coboara, c'un dor de zare-albastra,
Refrenul unei triste si vagi melancolii

Comentarii

Nume (obligatoriu):

Email (obligatoriu, nu va fi publicat):

Site URL (optional):


Comentariile tale: (NO HTML)



Pune poezia Intuneric pe pagina ta
Adauga link pe pagina web a site-ului tau.



Poezii despre:

Primavara

Toamna

Iarna

Iubire

Bucurie

Viata

Flori

Boala

Singuratate

Frica

Scoala

vezi mai multe

Politica de confidentialitate



Copyright 2024 © Poeziile sunt proprietatea poetilor. Toate poemele sunt reproduse in scop educational pentru informarea utilizatorului.Contact (Poeziile.com - Portal de poezie romaneasca )
Mari poeti romani