Zurgalai lipiti in clei, clinchet rece de condei, peste munti curati, de sare, sclipatul sa-si lepede, cum din orele vascoase samburul amar il bei, trec, sub semnul viu al noptii, cantece de lebede.
Sanii strugurilor, sucul straveziu, ghetos, rodesc, si-n oglinzile marine se strang stele, musuroi: sunt viori de gheata alba, ce metalice pornesc, sa-si rasfranga drept vibrarea-n incaperile din noi.
Lebede suind in pacla, lebedele de zapada,
Numai unda albastrie le-o ajungem, sir neclar,
trec prea sus, cantand subtire, cu stralimpezimi de spada,
umbra cantului ramane, ca un val uscat si rar.
Lebedele de zapada, lebedele albastrii, unde pleaca vara, grabnic, cand vazduhurile tuna? Lebedele de zapada unde pleaca pe furtuna, lebedele de zapada, lebedele albastrii?
|