|
Elegie
|
|
|
Mi se implineste si mie, incet, incet partea.
Sunt o fantana fara cumpana, fara ciutura, fara sens.
O scandura al carei lemn se subtiaza in bucle
si zulufi de talas, sub soarele intunecat al rindelei.
O pasune pe a carei intindere in panta
risipitele oi sunt de fapt niste cutii goale
in care au fost ambalate aparate electrice.
Eu sunt cel pe care il auziti certandu-se in gura mare
cu mortea si zicandu-i : la fel se incolaceste si iedera
pe trunchiurile copacilor falnici.
La fel isi intinde si caracatita nenumaratele ei brate
ca sa-si cuprinda prada.
Sunt o fantana cu peretii gata sa se prabuseasca,
incat nici macar vara, la treierat, cand este nevoie intruna
de apa, spre a potoli setea locomobilei
nu o mai ia nimeni in seama.
Ce a mai ramas din tine, viata, decat un pumn de faina
intr-o lada ?
Ce a mai ramas din tine, viata, decat putin untdelemn
intr-un ulcior smaltuit ?
O catea incercand sa ma linga pe fata :
oribila tandrete a fiecarui apus.
|
|
Pune poezia Elegie pe pagina ta
Adauga link pe pagina web a site-ului tau.
Poezii despre:
|
|
Copyright 2024 © Poeziile sunt proprietatea poetilor. Toate poemele sunt reproduse in scop educational pentru informarea utilizatorului.Contact (Poeziile.com - Portal de poezie romaneasca ) |
Mari poeti romani | Alexandru Macedonski Alexandru Vlahuta Ana Blandiana George Bacovia George Cosbuc George Toparceanu Grigore Vieru Ion Barbu Ion Minulescu Ion Pillat Lucian Blaga Marin Sorescu Mihai Eminescu Nichita Stanescu Nicolae Labis Octavian Goga Stefan Octavian Iosif Tudor Arghezi Vasile Alecsandri Vasile Voiculescu |
|
|