Fire de porumbi abia rasarite parca ar fi niste litere
ploaia nu priveste indarat norii nu latra
calauziti-ma dincolo de platoul cu oi grase
un steag infipt la rascrucea ezitarii
scarile din dos cand esti la stramtoare
iti binecuvant pozitiile preferate cheie rasucita in lacat
,, un sir de stafii asteptand la fantana "
fie ca imbunatatirile aduse hartilor invechite
sa nu mi se adreseze si mie
ei se joaca, se ascund dupa hornuri si prin iesle
asemenea boabelor ramase intr-o batoza - amintirile
credeam ca pe drumul acesta nu se merge decat seara
si dimineata in zori
la ceasul cand, in ochii cainilor, stelele sunt
cum pentru noi, altadata, in cea dintai tinerete,
surorile mai mici ale prietenilor nostri,
inima vinele oasele si panza inca alba
din panofii de sarbatori
sunt acasa - inseamna ca e duminica
|