Luna imbatata de ozonul padurilor
iepuri si vulpi zbatandu-se in capcane
ici-acolo cate-o stana
atarnata, intr-o vale, de laptele oilor
unde se duce, unde dispare impreuna cu mine
usoara pacla a diminetilor - va intreb,
inainte de a ma fi nascut eram prieten cu sturzul,
o fata - mitologia zilei - ascunsa intr-un desis de bradet
si pisicile acestui catun
hranite spre a izgoni soarecii din subconstientul nostru :
el insusi un catun cu ogase, prapastii si vagauni
unde tacerea, ca un dragon, margelele-si suna,
cu fasii de verdeata si ogoare arate de cerbi
si, in urma lor, la semanat, caprioarele din colinde.
o placa de arama - islazul - in vreme de seceta,
albine, muste, tantari si ganganii
de douasprezece ori, din motive oculte,
isi striga soarele, din rasputeri, nevasta,
oprit din mers, in crugul cerului, in fiecare zi,
insa ea, de parca ar fi surda, nu-i raspunde.
si mirosul de pipota pusa la fript pe carbuni,
in vatra unui cuibar de ereti,
pe un drum de frasini, vara de vara,
ne poarta pamantul prin univers.
|