O alta lume. E cu mult mai bine,
In aceste locuri - stiu - si rele, si regale.
La fel ca o carcatita isi intinde spre mine
Fiecare crasma - bratele sale.
Ce bine este, asadar, aici,
Printre chelneritele tinere si atat de frumoase,
In vreme ce orchestra tristetea ne-o descoase
In dialogul lor urzit din fire de arnici.
Ma aflu-n padure - sau in carciuma, la un vin ?
Toate chelneritele au ochi de caprioara !
Afara, noaptea este in declin.
E-atat de searbada intreaga lume de afara .
O alta lume, intre peretii unei bodegi.
Si chelneritele - altfel decat nevestele noastre.
Aici ne simtim, intr-adevar, mai intregi :
Este ca si cum am fi niste zecimale albastre.
|