Urma pierduta in iaz fugare, mai face spirale, Cainii mei tristi au ramas maluri s-adulmece, goale :
latra si-si rup de la grind, trupul rotit in inele si-n trunchiuri de trestii fosnind anume, in vant, sa ma-nsele.
Seve treptate in nai
ceara din trestii le-ncheie. Iata de-acum vei dansa sub gura amara, femeie.
|