Far' de idei si far' de scop, nehotarit, Un gol arid, nelocuit, pastrez in mine ; Un cer murdar, meschin, urit, Ce-nchide-n nori apusul vis si-a lui lumine.
Si orisicind daca-as voi, si orisicind Norii sa-i sparg, lacrimi suvoi din ei sa cada, Zadarnic cerc gerul vrasmas tot inghetind, Cad fulgi pustiul prins e de zapada.
Decolorat deasupra mea ti-1 port de-acum Albastrul cer ce mi-a zimbit, copilarie ; Ca astazi griji, necaz si ani ma duc pe-un drum Lipsit cu tot de ideal si de tarie.
Ca iarna alb, desi timid e-nsufletit, Si sub zapezi plin de curaj tiptil se tine, Din ochii tai ce cu amor m-au atintit, Un ghiocel prevestitor de vremi senine.
|