Ale mele zile sunt pustiuri cari Ratacesc in ele roze caravane ; Cite visuri blonde, albe, suverane, Citi emiri fatidici dar cu muschii tari,
Calarind pe negri, nobili armasari, Si camile cite au trecut dusmane Prin nisipu-n flacari si cu doruri vane, Eldorado,-n fine ca sa le rasari ?
Si citi lei de-orgoliu au racnit sub soare ? Ocean de singe, aur si viitoare ; Insa dupa zile, zile au urmat,
Iar pustiul creste si pustiu-i unul, Pe cind caravane cite-a spulberat Sau le-a prins in muntii de nisip Simunul !
|