intelesul unei zile ca asta, in care nici n-am intrat
in incaperea cu multe carti pe care sa le deschid
la intamplare, sa citesc cateva randuri - (si un soare lichid,
adica de inserare de vara, sa lumineze intunecat
imaginea mea launtrica, in care sa fie vorba de ea).
deci, n-am facut aceste miscari ale jocului
meu, pe care il joc inauntrul locului
si timpului, mereu facute - nu-i asa - sensibile pentru inima mea.
a soarelui acesta de seara - capata un rost,
o zi alba - in care ea nu a existat? nu - caci, iata
ca si fara a respecta regula jocului - in lumina inceata
a soarelui acesta de seara - capata un rost,
totul, un inteles adica - si intelesul acesta depinde de ea,
cum si-a inclinat o clipa capul pe umar - surazand de abea.
|