minunat - el ne trimite o carte a intelepciunii, unde sunt stransi laolalta mai ales cei din generatia a doua a cautatorilor noptatici - si daca noi o deschidem, putem poate gasi explicatia - si o deschidem - si citim ca
fantasmagoriile vesele se risipesc treptat sub cerul imens instelat -si stam si ne gandim - si citim despre cainele care se purta
fata de frumoasa egiptianca - spune acolo - cu o umilinta dezgustatoare, dar
spionandu-i toate gesturile, si batandu-ti joc de ea cand o vedea jucandu-se cu papusa
de carpe - ca si cum ar fi fost printul - si ne gandim iar
ca gratie acestei carti atat de groase - si unde citim mai departe
ca el ii scria, noaptea tarziu de tot, ca orice cuvant trebuie sa
se intrupeze, chiar si cuvantul iubirii - noi ne-am putea intrupa, nu in caine, ci in maimuta
acum de demult care sa o urmeze peste tot pe denisa, sa-i faca astfel pe ceilalti, privind-o, vazand o maimuta cum insoteste o faptura frumoasa, sa se vada ei insusi in uratenia animalului ca intr-o oglinda, unde spalandu-si tot ce este hidos in gandurile si poftele lor, sa-si poata apoi ridica ochii limpeziti spre frumusetea simpla a denisei - si ajungem astfel pe o strada noroioasa, unde sub cerul incetosat, s-au risipit fantasmagoniile - si abia cand ne intalnim cu poetul care-si ascunde surasul deopotriva in mustata, ca si in batista mereu ridicata spre buze - ca in romanele sentimentale, unde sensibilii isi tamponeaza mereu buzele, narile, cu batistele cu dantele scoase elegant din mansete - de abia atunci ne dam seama, cand il vedem cum ne priveste fara surpriza si chiar ne adreseaza
cuvantul, ca denisa ne-a preschimbat, mergand alaturi de noi, din maimuta intr-o faptura aproape omeneasca - pentru ca denisa are puterea sa
schimbe, sa stranga iar la un loc orice fantasmagonie vesela, oricat de marunt s-ar fi risipit o clipa inainte - si astfel o clipa ochii poetului ne vad alaturi de o faptura frumoasa, si el ne aude chiar si cuvintele neajungand sa capete o alta intrupare decat a pianului pe care-l purtam peste tot cu noi - asemenea lui wagner prin zapezi -si acuma ne opintim sa-l urcam pe scarile sufletesti cand ne oprim si noi la un loc.
|