Ziarul se deschidea in fata ca un firmament ceresc. Dintr-o calatorie lunga vestile se ingramadeau pe pagini pentru convingerea oarba ca ne gasim pretutindeni, prin telefoane intinse peste toate continentele fara margini.
Ultima ora avea aceleasi communicate de pretutindeni:
o ciocnire de trenuri, un asasin cu doua zeci si patru de victime;
- cite una pe ora - inundatii splendide in Argentina,
si reclame simetrice: "vizitati raioanele noastre intime".
La pagina doua un critic de arta comenta vernisajul expozitiilor de tablouri anatomice si statuete cubiste; recenzia unui roman bun cu nesfirsite editii, aparute ca moda sau lunar ca niste reviste.
Capitala avea in ziar o rubrica speciala de fapte:
vitriol, incendii sau sinucideri de la etaj,
undeva o adolescenta cu un salt prin perdele
a rezolvat dragostea cazind perpendicular ca un bagaj.
Dinspre ultima pagina ma impresura un miros de tipar; treceam peste rubrica mortilor sau ultima croiala de frac, salutind acest sol ce infasura globul ca o flamura, si universul rotund si mic cit o gamalie de ac.
|