Venise primavara, mi s-a parut ca plangi
zapezile pradate din ude asternuturi
deci bascul, fulgarinul acum n-ai sa-l mai scuturi.
Daca vrei, te-as putea iubi din nou ca-n acel an cand cerul se revarsase si ne intrebam cum norul il coase.
Voi incarca sacosa cu verdeturi blande
in forme acordate de primaveri tarzii
iar petrecerea o vom face in camera de zi.
Ca geamul e-nalt, mai palpaie-n imagini
ramase de la conversatia stearsa cu guma
dar nu erau nici diminetile impovarate de-acuma
De-aceea ramai cu bratele-n sus te cunosc si fara basca ori fulgarin iar ploaia a inceput sa cada din plin.
Si-n poseta s-a udat certificatul de tandrete.
E sigur primavara, zapada se prelinge
dar nu-mi lasa regretul ca nu te pot convinge.
|