Al nostru e: pamant din vechi pamant Si sange din latinul nostru sange, E trup si os din osul nostru frant, Un dor avem in el si cel mai sfant; Nici iadul astazi nu ni-l poate-nfrange!
I-am mostenit tot dreptul din parinti; La soapta lui ni se-nfioara buza; In lutu-i plamadit din suferinti, Stramosii framantatei noastre ginti, Dorm ingropati la Sarmizegetusa.
Al nostru e; iar nu al vostru, Huni, Ce-ati navalit de dincolo de Nistru, Calcand in goana cailor nebuni Peste mormantul marilor strabuni, Si i-ati trezit cu-al vostru ras sinistru.
Voi, colb si pleava sunteti, venetici, Din hoardele barbarului Atila!
Noi scutul Romei am infipt aici, O! Pentru marii nostri mucenici Voi niciodata n-ati stiut ce-i mila.
Dar astazi suna ceasul de apoi. Sa va chemam la dreapta judecata. Ca uraganul navali-vom noi, Cantati semnalul goarne de razboi! Naprasnica va fi a noastra plata.
Se va-ngrozi poporul de misei. Vor tremura ca-n temniti vinovatii, Ne vom lupta cu-nversunari de lei Si-om darama Carpatii peste ei, Daca zagaz ne-or sta in drum, Carpatii.
Vom navali ca un dezastru mare, ii vom calca-n copitele de cai, Sub roatele de tunuri si de care, Sa stie ungurii ca-n fiecare Din noi, rasare aprigul Mihai.
O! noi cunoastem bine vechiul drum Taiat de legiuni si tara toata Se scoala azi ducand potop si scrum; Iar din mormant cer razbunare-acum Martirii nostri ce-au murit pe roata.
Al nostru e; il vrem si pentru el Pomi-vor si mosnegii de la vetre, il vrem, il cerem, e supremul tel Si vai de tradator si de misel, Ca-l vom scuipa si-l vom goni cu pietre!
|