De mic, o tata, m-ai crescut in dorul De-a talmaci a firii larga carte, Mi-ai revarsat in inima fiorul Campiilor destelenite-n marte.
M-ai dus in fata zarilor deschise Si soarelui i-am indurat arsura; In sufletu-mi buchetele de vise Au inflorit cand inflorea rasura,
Cant tu arai, cu-un tril de doina-n gura, Sub arcul cerurilor unduiate. Am invatat a versului masura Din simetria brazdelor arate.
Din zborul ce-l grabeste ciocarlia Am invatat aprinsele avanturi, Si ritmul care naste armonia, Din leganarea granelor in vanturi.
Tu scrii si-acum cu plugul, primavara, A tarinii manoasa poezie; Eu, grea dar dulce, mi-am primit povara De-a zugravi divina-i maretie.
Si-n vis, cand noaptea isi resfira-n slava Luciosul par gatit cu flori de aur, Prielnicele zane din dumbrava Mi-adus zambind ghirlande verzi de laur.
|