Tigrii sunt zvelti, fiindca-i iubeste ea. Ea e Artemis! Ea poate, ea stie. Palisandrii se-nchina cu umbra grea, cind trece si suna sandaua ei vie. Ea-si tine inima in trupul meu si coama si-o tine in ramuri. E arcul ei vertical curcubeu! De degete-i flutura flamuri. Ea e Artemis! Vorbeste cind vrea. Tace cind vrea, ca delfinii. Ea vede zigzaguri numai de stea si gindeste ca iarba, in linii! Ea-si tine timpul in reci nisipuri dintr-o clepsidra de noapte-zi. Daca vrea ea, pe chip, sapte chipuri ca ale mele-i pot straluci!
|