Cantec nesocotit

Ti-am mesterit banuti de fier,
sa-mi vinzi un ceas din sanii tai
zbucnind in vine zurgalai,
cand flamanzeam de vis si cer

Dar scalda calda, nurii puri
iubeau ciorchinul cel manat
Si inima ti-ai semanat
in colbul plin de scrematuri.

Ti-am banuit arginti cu zimti,
uitarea ta sa-mi vinzi pe ei,
cand rodul florilor din tei
imi flamanzeau o stea in dinti.

Dar vrajitoare de nefiri,
descantece turnasi in prag
Mi-ai dat fiertura de omag
sa te descant din amintiri

Bucuresti, Joi 23 Decembrie 1954
(Publicata postum in Flacara nr 13 - 30 martie 1984; fara titlu si impartirea
in strofe, cu alta varianta in versul 3 strofa 1: 'laudand in vine' si in
ultimul vers, strofa 4: 'Sa te invat din amintiri', precum si cu mici schimbari
ortografice, n.e.)