|
Doua cintece
|
|
|
I
Intorc timona lemnului de stele si
spiritele vin si nu vorbesc si ratacite
scapa-n simturile mele. Si pot sa te-ntilnesc,
ce lung iti e parul desfasurat si nefiresc
incit el este corpul meu adevarat si nedumnezeiesc. Si nu deosebesc decit copacii
care-ti pastreaza amintirea-n verde stind neclintiti
asemeni unui om cind inima, fara auz, o pierde.
II
Si piatra alba; ziua-n fata mea.
Creez deodata-atitea intimplari
in care numai trupul meu ramine
tarm nemiscat al nevazutei mari.
Vor fi trecut pescarii tineri azi
pe unde-am fost eu altadata si-am lasat
doar umbra de sandale pe nisip
si aerul doar cu mirosul lor amestecat.
Eu am gasit un loc de lupta-aici
si m-am oprit si-am ancorat corabii
si-n fiecare noapte voi muri privind
cum vita se-alungeste peste sabii.
|
|
Pune poezia Doua cintece pe pagina ta
Adauga link pe pagina web a site-ului tau.
Poezii despre:
|
|
Copyright 2024 © Poeziile sunt proprietatea poetilor. Toate poemele sunt reproduse in scop educational pentru informarea utilizatorului.Contact (Poeziile.com - Portal de poezie romaneasca ) |
Mari poeti romani | Alexandru Macedonski Alexandru Vlahuta Ana Blandiana George Bacovia George Cosbuc George Toparceanu Grigore Vieru Ion Barbu Ion Minulescu Ion Pillat Lucian Blaga Marin Sorescu Mihai Eminescu Nichita Stanescu Nicolae Labis Octavian Goga Stefan Octavian Iosif Tudor Arghezi Vasile Alecsandri Vasile Voiculescu |
|
|