Din nou sunt singur ca o gheata lasindu-si marginea-n topire, imbratisat cu o viata a lui "a fi" si a lui "fire"
Ensitteren, ensitteren, cuvintul
acesta nordic si-nghetat
imi intareste lacuit, pamintul
cu lacuri in diagonala si brazdat
Ensitteren, sunt singur ca o gheata in care pesti macabri, suspendati la inceputul meu de viata, in nemiscare mi-au fost frati
sau in tot ceea ce se pierde
mai jos, spre Sud, in codrul verde.
|