O emotie plutea peste plaja, peste mine. Colora,
decolora -cu cinci feluri de lumine
barcile, lovind in scoici, chiar si umbra care-o lasa timpul,
clatinind greoi pestii-n marea
fumegoasa.
Las sa-mi cada pleoapa-ncet, subtiind rotundul marii,
pina-l tin pe geana-ntins sarpe
negru, dira neagra.
Aprigul profil mi-l mut dinspre umar inspre umar,
marea s-o azvirl tacut cu privirea, peste umar.
Doar emotia, plutind, ripa veche-a marii-o cata,
cind pe noul larg colind cu cinci navi de fier deodata.
|