Aceasta tinara femeie aspra
va deveni zeita.
Ochii ei mari, privirea ei in globuri negre,
sandaua ei ce-nmarmureste
sub pas, plecata, lama ierbii,
imi spun ca ea va deveni zeita.
Si frunzele pe ramuri, deodata,
fosnind deasupra ei se fac de fier,
de fier ca sabia curbata - creanga
pe care ea o da cu mina-n laturi.
Desigur ea va deveni zeita,
desi acum e numai aspra
si tinara femeie, cu ochi mari.
Chiar lacrima din ochiul ei, cind pica
strafulgerind spre miezul sferei mari,
in fier de glonte se preschimba.
Eu simt si stiu cum in curind
aceasta tinara femeie aspra
va deveni, va deveni zeita,
si-n bratul drept va tine-o raza de lumina
schimbata-n lance grea, de fier.
|