| ||||
|
| Poetul zilei | |||||
| |||||
| Poezia de azi | |||||
Intunericul si poetul de Mihai Eminescu ĪNTUNERICUL Tu care treci prin lume străin şi efemer, Cu sufletu-n lumină, cu gāndurile-n cer, Citeste Poezie completa | |||||
| |||||
Moartea pasarilor
|
|||
|
Vezi toate poeziile poetului Nichita Stanescu
|
|||
|
|
|||
| Deasupra de zarzari, de tigle, de cosuri se innoreaza cu pasari. ingerul sta cu aripile-ntinse, foarte intinse. Penele din stanga ii trec printr-un zid, aripa din dreapta si-o reazema de cracul copacului de parca ar trage in stele un glonte arhaic al zborului Cum sta si cum fumeaza tigare de la tigare, ingerul mereu isi duce mana la beregata, mereu isi duce mana la beregata. Aura lui afumata i-a cazut in jurul gatului ca un streang. "Am sa fiu spanzurat de propriul meu har, de propriul meu har afumat de tutun", se gandeste ingerul. "O sa mor si n-o sa mai fie ingeri", se gandeste ingerul, stand cu aripile-ntinse, foarte intinse, stand pe vine intre o casa si un copac, stand acolo unde-l ajunse din urma starea. Se innoreaza cu pasari, cu pasari zburande, zburate. Ele-si pierd ouale din zbor, ouale albe si minunate. Ouale, ouale. Ploua cu oua, ploua din norii de pasari oua, peste orasul de tinichea ploua cu oua, din norii de pasari zburate, zburande, ah, ploua. Nu tuna, nu fulgera. Ploua torential cu oua. Nu se aude decat coaja pleznind, albusul curgand, galbenusul murind. Corn teapan de melc nemaiavand un sine in care sa se retraga aiurand, orice atingere de orice, abhorand. ingerul fumeaza tigare de la tigare. Ploua cu oua, se-aude numai coaja spargandu-se, albusul scurgandu-se, galbenusul murindu-se. Se-ngroasa norul de pasari peste orasu-ngropat, lipicios; ploua cu oua torential peste caruta si peste cal, peste motor si peste canal. ingerul isi duce mana intruna la gat, tigara-ncleiata ii curge pe jugulara. Miroase-a avort si a hoit nenascut, a ora barbara. Rap! Crok! Coji de oua murdare infunda burlane, canale. E aripa ingerului incleiata de zid si de pom. Cu albus, cu galbenus, e lipita de om. Ar vrea sa se-azvarle pe zdrelituri si sa le cloceasca, sa refaca, sa faca Sa cloceasca desurubatele garle. Ouale se ciocnesc intre ele in aer. Ploua torential. Norul de pasari smintit se-nteteste aripa-n aripa. Ploua inghesuit. Se sparge in aer oul de ou. Ploua cu albus, cu galbenus. Aerul se lipeste de albus, de galbenus, de albus, de galbenus. Si incepe sa ploua cu aer pana cand ploua cu tot aerul, torential, pana cand ploua tot aerul. ingerul mereu isi duce mana la beregata, mereu isi duce mana la beregata. Coboara aerul, se scurge in canale pe langa turloaiele ingerului, se scurge-n canale, amestecat cu albusul si tot galbenusul. ingerul incearca sa respire, sa se respire, dar gura ii este sudata cu albus - o data, cu galbenus - o data, si mereu isi duce mana la beregata, si mereu isi duce mana la beregata |
|||
Pune poezia Moartea pasarilor pe pagina ta Adauga link pe pagina web a site-ului tau. Poezii despre:
|
|||
Copyright 2024 © Poeziile sunt proprietatea poetilor. Toate poemele sunt reproduse in scop educational pentru informarea utilizatorului.Contact (Poeziile.com - Portal de poezie romaneasca ) |
| Mari poeti romani |