Curge un riu undeva linga noi
sir lung de ochi, sir lung
El ne fura picioarele-napoi
si tot nu-mi ajung si tot nu-mi ajung.
Sir rece de ochi, sir rece,
cu cite un peste sprinceana orbite de piatra
aztece in ora nepaminteana,
sunt malurile lui.
Sir nesfirsit de ochi privitori
multiplicind luna-n delir, inotind printre nori.
|