Pe un pat de unda lina
al vocalelor ce scoti
din figura ta divina,
noi dormim, dormim cu toti.
Si visam cum ca se face
pe deasupra noastra-un nor
si de fulgere o pace
pe un cimp de alior.
Te rugam sa-ti tii suava
ta cintare, peste mari
de miros de tei, cind nava
nasuri tine-n vint si nari
ce-s sculptate la o prova
de un mester parfumar
demult mort sub marea mova,
risipit intr-un ianuar,
nins pe lucrurile lumii
scris in carti alaturi cu strabunii.
|