Si-a pus iarasi alte tinte
Si-alte talpi la-ncaltaminte,
Si mergand tot inainte,
A aflat cu bucurie
De la o popicarie,
Ca se afla acum in tara
DESTEPTAREA
Care nu-si plateste darea.
Cetatenii "desteptani"
Saturati de-atati tirani
Care, tara le-ncalcase,
Se facusera toti oase.
Mai erau fo doi din ei,
Prin paduri si prin costrei,
Si se aratau cu frica,
Nestiind ce sa mai zica.
A ajuns la un tinut,
De unde n-a mai putut,
Caci la margini ajunsese,
Dupa cum intelesese,
In tinutul Morunglas,
La mecetul lui Masgras,
Unde DEGETUL DE FIER,
Ca un stalp suia la cer,
Iar sageata,
De-acum, nemai blestemata,
Arata cu ciocu-n jos,
- Bravo, te-ai purtat frumos,
Zice Dalior, si-o baga
In pamant, cat e intreaga.
|