Toamna. Ploua, si pe-afara, Nabusite, fara zare, Ca-ntr-o circiuma murdara. Ard bolnave felinare.
Spulberate de furtuna Ca de viscole zapada, Frunze vestede se-aduna La raspintii cu gramada.
Moartea grea, universala, Ca ciupercile-n gunoaie, Germineaza-n umezeala Si-n mormintu-i ne-ncovoaie.
Printre arbori geme vintul Si, ca la un sin de mama, Printr-un vaier lung pamintul in adincul lui ne cheama.
|