Vrei tu sa mergi pe neasteptate Prin tara tainica prin care Stau caravanele-ncarcate La umbra verzilor smochini, Iar dromaderele bizare Pasesc ca niste pelerini Al caror sigur mers strabate Pustiurile legendare De nimeni inca cercetate?
Pastrezi tu-ncrederea deplina Sa mergi cu mine-n Idumeia,
De unde-apoi ca o regina Stralucitoare de Saba Intra-vei falnica-n Iudeia, Al carei rege va serba Privirea-ti rece si senina In care tremura scanteia Intelepciunei Iui divina?
Vrei tu sa sfaramam scriptura
Cu-nvataturile-i desarte,
Apoi sa rupem legatura
Cu lumea-ntreaga si cu noi,
Si pe vrun tarm pierdut departe
Sa faurim religii noi,
In care toata creatura
Va cerceta ca si-ntr-o carte
Ce-nchide-ntreaga-nvatatura?
In rituri grele si ciudate Sa ne-mbatam de tot ce-n lume Ne-ar da senzatii fermecate in slavi de idoli legendari, Si chiar de-ar fi sa ne sugrume Senzatia ca doua mari Pantere negre, morfinate, Sa stam sub plante fara nume Sorbind otravuri parfumate.
|