| ||||
|
| Poetul zilei | |||||
| |||||
| Poezia de azi | |||||
Intunericul si poetul de Mihai Eminescu ĪNTUNERICUL Tu care treci prin lume străin şi efemer, Cu sufletu-n lumină, cu gāndurile-n cer, Citeste Poezie completa | |||||
| |||||
Ordinea prestabilita
|
|||
|
Vezi toate poeziile poetului Nicolae Ioana
|
|||
|
|
|||
| Fiecare lucru din incapere e oranduit pentru a putea trece marea noapte, oglinzile sunt sterse cu prosoape ude si isi arata fetele lucioase avide de chipuri Ele stau pe suporturile lor de lemn ca niste ape nemiscate. Suporturile lor de lemn le sustin trupurile in aerul incaperii, le poarta prin incapere de la un colt la altul, sufletul lemnului trosneste de ameteala, se insurubeaza in fibrele lungi stoarse de apa si de viata El se inchina oglinzii, se inchina geamului si lustrului mobilelor, sufletul oglinzii tremura de puritate ca un cristal limpede de gheata in intinderea arida a odaii, oglinzile se pregatesc sa reziste apasarii intunericului, vocilor ce le vor lovi fara crutare. Scaunele stau drepte, lemnul lor vorbeste cu lemnul oglinzilor, asteapta trupuri sa se rastoarne peste ele, sa se intinda necunoscute, sa se lungeasca comode peste spetezele lor negre Culorile covorului tremura, scaunele se ingroapa in covor nemiloase, ca sub greutatea unor trupuri nevazute, in cuiere hainele stau spanzurate de cuiele de lemn incovoiate ca niste belciuge Ele inchipuie coarnele unor berbeci nevazuti, grele si pietroase, sprijinite de ziduri si mai spanzura de ele palarii si umbrele inchise, sufocate in porturi de panza tari ca niste aripi. in bucatarie, pe polite sunt aranjate meticulos vrafuri de farfurii curate cu marginile colorate, linguri si furculite, cutite si alte lucruri oranduite fara greseala, sticle cu etichetele smulse, de marimi diferite adapostind lichide colorate, arome tari inchise in rafturi voluminoase ca niste explozivi, ca niste soldati in posturi cu armele lipite de corp. Prin geamuri se zaresc oranduite perfect, dupa marime, dupa ce adaposteste fiecare, dupa gradul de uzura. Astfel sticlele mai vechi, mai batrane, mai ciobite, mai bombate sunt asezate cu grija pe raftul de jos unde ochiul musafirului poate greu sa patrunda. Ele stau ca batranii ascunsi prin bucatarii, sau intr-o camera mai mica si joasa din fundul curtii, de unde cu greutate le poti vedea chipurile sterse prin geamul mic, nespalat, cu zambetul ros si scazut, cu dintii mancati. Aceeasi soarta o au si sticlele vechi si batrane, intrebatoare, goale sau aproape goale, cu gatul spart, cu sticla roasa si cu etichetele smulse demult. Ele privesc cu egoism la celelalte surori ale lor puse la loc de cinste pe rafturi, la vedere; daca un cutit e asezat piezis, un lucru grav se poate intampla, o moarte neasteptata undeva pe lume, sau va rugini, va rugini sub apasarea intunericului, sub apasarea mortii ce pandeste peste noapte fiecare lucru. Asa ca ele stau bine oranduite, pregatite de somn intr-o ordine ce aminteste mortii de viata, tacerii de zgomot Numai asa se poate opune disparitiei lor din lume, ca un soldat in postul lui de veghe, ca o sentinela ce nu doarme sau numai se preface ca doarme. Mesele sunt sterse cu grija si par mai intinse acum cand sunt goale, acoperite cu musamale sau cu fete de panza pregatite pentru o noua zi Albul lor imaculat parca striga: suntem pregatite pentru un nou pranz, pentru o noua cina, intinderile noastre vor sprijini coatele celor ce se vor vinde sau celor ce se vor iubi; orice s-ar intampla, noi suntem gata pentru o noua durere Lacrimile copilului s-au sters, chipul lui Isus abia se mai poate ghici pe fetele noastre, dar in orice clipa invie in amintire; noi sprijinim coatele ingandurate ale blandului Iuda la cina de maine seara, la cina de poimaine, de raspoimaine seara si stergem sarutul lui copilaresc de pe chipul lui Isus; noi suntem gata de-un nou pranz, de o noua cina, de aceea suntem curate, de aceea am aruncat resturile ospatului cazute din gurile iudelor; odaile sunt puse la punct, mai ales cele unde nu se doarme, cele goale, cele ramase descuiate si unde ar putea sa intre cineva peste noapte, sa puna la cale un plan diabolic, unde ar putea orice sa se intample Acestea sunt odaile mortilor familiei, care trebuie sa stea vesnic intr-o ordine perfecta, cu mobilele bine aliniate, cu scaunele si mesele sterse, cu hainele celor disparuti curatate de pete. Fiecare costum, fiecare pelerina puse la locul lor pe cuiere in ordinea imbracarii, deoarece mortii se schimba de doua trei ori pe noapte, isi pun cand un costum usor de vara, cu cravata deschisa, cand un costum gros, peste care isi pun cate un palton sau o scurta calduroasa; cand sunt tristi isi pun palariile negre, cu cordele late, pantofi de lac de un negru-inchis, cravate, cand sunt veseli isi pun camasi albe, descheiate la piept si ies in curte cu capetele descoperite, cu parul in dezordine si ca sa nu le fie frig incepand de la orele patru, sobele ard butuci mari de stejar si carbuni negri stralucitori, ca spre miezul noptii sa pluteasca in odaile goale o moleseala, o caldura dulce, ca mortii sa se intinda pe paturi, pe scaune lenesi, vii. Cand o camera se raceste spre ziua, mortii se aduna cu totii intr-o odaie si se incalzesc la respiratiile lor scurte; usile de la odaile reci sunt trantite puternic si parca vorbe se aud undeva nedeslusite, asa ca lucrurile sunt intr-o perfecta ordine. Ele functioneaza "intr-un tempo echilibrat, ele sunt pregatite mereu cu grija, cu truda, pentru marea noapte, pentru intunericul ce cade prin odai. Ele se sprijina unele de altele intr-o ierarhie prestabilita: oglinzile de suporturile de lemn, scaunele de dusumele, farfuriile, cutitele si paharele de policioare, policioarele de rafturi, rafturile, mobilele, scaunele de dusumele iar dusumelele de pamant si asa se cufunda intr-o moarte aparenta, intr-o noapte in care dorm sau se prefac ca dorm, intr-o trezie vie, perpetua, multicolora - peste fetele lor galopeaza un cal sfant, alergand spre acolo unde nu se ajunge niciodata, murind si nascandu-se din propria lui moarte, ajungand ca fiecare lucru sub copitele lui sa-si nasca moartea. |
|||
Pune poezia Ordinea prestabilita pe pagina ta Adauga link pe pagina web a site-ului tau. Poezii despre:
|
|||
Copyright 2024 © Poeziile sunt proprietatea poetilor. Toate poemele sunt reproduse in scop educational pentru informarea utilizatorului.Contact (Poeziile.com - Portal de poezie romaneasca ) |
| Mari poeti romani |