Deci a venit si toamna cu palele-i tristeti Si curg incete frunze si-s pasii mai inceti, Pe-arginturile mintii tresalta intrebari Cum joaca pe icoana lumini de luminari.
Si inghetate colburi pe vint se zbat mereu. Unui copil aseara i-au zmuls inaltul zmeu, Si-atirna astazi zmeul de-un fir de telegraf Atit de mort acolo si zdrentuit de praf.
Iar oamenii-s mai singuri miscindu-se-ntre ei, Le-a pus pe fete toamna un vinetiu polei $i se crispeaza risul putin cite putin Studentei, de acasa i s-a trimis un vin.
Eu am baut dintr-insul. Era un vin modest. Ca mamaliga buna, ca piinea de sub test, Si m-am gindit ce doruri adinci, ce tandru rit, A curs in clipocirea acestui vin, topit,
Si ce reprosuri poate si nedormite nopti Curg in lividul singe al strugurilor copti Si vinul laudindu-l pleoapele mi-am strins Si nebagat de seama in mine surd am plans.
|