Era o podgorie, poate un han, Era si o hruba acolo cu vin, Scobita-n adanc, cu trepte-n declin, Era o podgorie, poate un han.
Si poate visam, dar cred ca priveam Doua glezne-n adanc, doua albe chemari; Si-un cantec de fata-n adanc auzeam Si plansctul vinului curs in caldari.
Afara era o caldura de iad
Si-o muzica-a iadului - scripci si pocale.
Acolo-n racorile beznei Luminile gleznelor albe si pale.
Plansctul vinului, cantecul fetei, Unde venite de jos, Si gleznele-i albe si gleznele, Samburi de vid luminos.
Oh, lunecoase miragii, Tandre ocoluri in timp, Miezul atator ravagii, Subteranul Olimp!
|