Cand voi inchide ochii, iubito, mai domol
Decat aripile cocor ul obosit,
Sa stii atunci ca ora fatala a sosit
Sa las de-acuma tr upul de vis si cantec gol.
Stii versurile-acelea in care leganam
Lumina fr untii tale si par ul reci carbuni!
Petalele de cantec de-acum n-ai sa le suni,
Precum atunci, prin holde pe cand cutreieram.
Intins pe un razor de flori liliachii,
Sub codr ul plin de steaguri, cernit si bocitor,
Fiindca mi-a fost glasul de chin alinator,
Ingenunchea-vor fiare, sa mi se-nchine-ntai.
Si ingerii din ceruri vor cobori apoi;
Vor fumega cadelniti cu clinchet de metal
In mana lor. Luceferi din albul lor caval
Bemolii de lumina-si vor plange pe zavoi.
Tu impletind plevaite , vei strange fr untea-n veci
De ganduri pustiita si plina de taceri;
Inconjurat de-un abur trandafiriu ca-n meri
Primavaratici floarea prin crengi de aur, reci.
Te vei pleca tacuta, cu gesturi largi, spre mine,
Pe buze imi vei pune sar utul cel fratesc.
Si eu-ti voi da tarie ca semn ca te iubesc
Sa vesnicesti iubirea si facerea de bine.
|