Cateodata ma cuprinde un adanc si tainic dor:
La limanul unei ape, plin de liniste, sa mor.
De pe-ntinsul cret de valuri, lin adie o chemare
Si de dincolo de vreme, si de dincolo de mare.
Fete goale de lumina parca joaca in nisip;
Trupul se destrama-n aer si raman fara de chip.
Umbre dinspre ceruri, umbre imi acopar taina mortii.
Ridicat fara de aripi trag inelul greu al portii.
Si pornim convoaie limpezi, pline de cantari si slava
Si in ur ma fiecarui cade-o stea de foc, bolnava.
|