Iata, nu mai este-n azi ,
E precis c-a fost in ieri .
Prea devreme-a fost sa cazi.
Tu, odrasla de oieri.
Dupa ce te-ai dat in vant?
Dupa zana cea de foc?
Dupa marele cuvant,
Ce lipseste de noroc?
Incordarea ti-o citesc
Si-n final, si-n inceput,
Suflete duhovnicesc,
Rastignit in bietul tr up.
In trecut imi ar unc
Atintitele vederi,
Vad lumina ca un prunc,
Dibuind fara scaderi.
Ce balene ai visat,
Codrii goi in ele, larg
Vantul care si-a lasat
Falfairea pe catarg?
Ca lumina, tu, batrane ,
Ai purces pe drumuri reci
In definitivul maine
Devenit granitic veci.
|