Vestedele maini a toamnei,
Peste pomii din gradina,
S-au oprit alintatoare.
Flutura lumina fina.
Pe havuzul ud si verde
Foi mar unte-au coborat.
O singuratate vasta
Azi ne tine de urat.
Parcul gol. Pe lungi poteci
Fr unzele se-ntrec la fuga.
Vin, cu maini prelungi si reci,
Sa ne pregatim de r uga.
Mai nimic nu ne-a ramas;
Visele se torc subtiri.
Fiecare sfert de ceas
L-am umplut cu rataciri.
Ce sa spun: curand, curand
Ne vom pregati de duca.
Fr unzele se cer n, la rand,
Creanga vietii se usuca.
|