Eu voi veni la voi inmarmurit si tragic,
Infasurat in mantia cernita-a somnului,
De dincolo, din lumea simbolurilor, magica,
Cu ritmul poeziei nesupus nici domnului!
Rupand pecetea mortii, ca tanarul ce-nvie
Pe cripta funerara-a lui Rainiss, letonul,
La vatra ori la prispa, ori nalta strasnicie
Urbana voi veni, ca sa va tulbur somnul.
De veti fi tristi in doi vom retrai tristetea;
Vom lacrima de ne va-mpovara durerea
Ori vom tacea! Au cine veni-va sa va-nvete
Puterea fara margini, ce-o poarta-n ea tacerea!
Pamantul ne astupa privirile si gura.
Strajer ne-nduplecat la capatai sta EA
Si-i scapa numai una, vicleana e Natura!
Taria graitoare in forta de-a tacea!
|