Veninul strans l-am preschimbat in miere,
Lasand intreaga dulcea lui putere.
T. Arghezi, Testament
Si trebuie a fi!? Sa ai dinti cu otrava
Si sa nu mori de autoinveninare, vipera,
Zeita a obscurelor desisuri, suava,
Datorita veninului, independenta si libera!
Vasazica otrava nu e caz de alarma?
Ce colti delicati, ce fine pumnale!
Zeita fantastica, in intregime ar ma,
Si nu in atac, in defensive banale.
Ba da, si-n atac! Iti cunosc spaimele
Serpentina telurica, incolacit ghioc.
Vino, otrava mea, sa te tin in palmele
Causite de rugaciune, ca un mag te invoc.
Casta si atotputernica otrava,
Tu, cea de o fiinta cu izvor ul vietii,
Tu, din ulcica pamantului ridicata in slava,
Sonoritate ucigasa din cuvantul ce glorifica poetii.
|