Azi am primit un plic: scrisoarea ta.
Un plic obisnuit, ca alte plicuri,
Cu multe vorbe calde si nimicuri,
Si-un chip ce vrei si nu-l mai poti uita.
E liniste e seara in odaie
Atat pustiu, atatea dulci tristeti.
Si nu stiu cum iti place sa regreti
Cand tot trecutul, vested, se desfoaie.
Cuprins de-odata de un dor nebun,
Sar ut scrisoarea plang parca in rochii
Si mana ta-mi apasa gingas ochii.
Am vrut sa-ti spun ceva
Ce oare-am vrut sa-ti spun?
|