Poetul zilei
Gheorghe Izbăşescu
(1935 - ?)

6 Poezii

Poezia de azi

Cules de vie
de Agatha Bacovia
Te-au vaduvit de rod culegatorii,
Cad grei ciorchinii dulci sub prese,
Si singele tau curge purpuriu

Citeste Poezie completa
 

 

 

Ghicitori
Povesti
Top 40 poeti
Top autori

 

Cautare avansata

Biografia peretelui

Vezi toate poeziile poetului



Mielule, prietene, in fata becului aprins
umbra oglinzii e luminoasa
in fata luminii becului umbra mea e umbra
tu stai astazi o zi plina si harnica in
casa in care eu doar innebunesc
si asta se vede tocmai in ferestrele
din ce in ce mai zidite ale mamei
undeva departe
asta se vede in fratii si surorile mele
unde vorbesc pasarile in locul meu
iar ei nu ma recunosc
mielule, dimineata e o camasa brodata
cu panze de paianjen
spirale in care intru ca intr-un dans hipnotic
pentru el merg sa-mi caut numele
in jurul meu magul intrupeaza distanta
in mine vajaie, fulgera dintr-un regn in altul
dintr-o lume in alta
amintirea pe care o mai am e urletul

zidirea in
Peretele care voi fi
al carui nume il port si eu nu simt aceasta acum
timpul pluteste in crengile verzi
din fata colibei, eu sunt coliba
timpul pluteste in pasari nu in mine
ma duc sa traiesc zidul colibei in betia
cuvintelor vii ce nu
apar decat o data pe an in camera mea
sunt aici si pulsez cu semintele
crescute in lutul meu
cineva viseaza inauntru, se roaga
nu mananca, nu bea
este intrarea si fereastra sau orbul?
calugarul?
se intampla altceva decat somnul
cine rupe, sfasie golul iesit din varful meu
ma sfarsesc
ajung cetatea de la ultima batalie
sunt labirint marunt cu trupuri putrezite
cu sange impregnat, fara lumina
acum sunt, viu sunt perete fara sa apar, sa inchid
nu ucid in departare este o cruce
straluceste, dorul de ea neimplinit e
ce perete cosmic, ce radacina a lucrurilor
in acest oras, orasul unde
incep sa fiu trupul orbului
fereastra usa ca un ochi intens
adus mie trec prin ceilalti
bataile pasilor lor imi ridica talpile mele
ei nu inteleg de ce nu pot sta locului
cand ii aud. forfotesc in casa si rad
eu nu vad cu ferestrele lor de carne
eu simt vantul ca si peretii taiati cu usa si geamul
perdelele vin spre mine, parul meu
copacii cresc, descresc
si iata ea vine ea vine ea vede albastrul
il simt, o simt in mainile mele
precum curgerea durerii care misca lucrurile
apa de departe rece, limpede,
fiitoare-viitoare printre cele moarte
cu totul in vointa binevoitorului
necunoscut
ai mila ci vino mielule trezeste-ma
sau da-mi adormire
sa nu mai inteleg si acest trup
fiindca nu raman in el
dus dintr-odata intr-un cub deasupra
unui mormant
nu mai pot fi si camera oarba
in ea tin absenta
vidul dintre mine si ceilalti
lasa-ma pe mine sa mor nebun al icoanei
m-a prins in aceasta lume
de unde nu eram decat inainte sa fiu
ma sufoc si astept ultimul perete,

strainul sunt si nu plec din fata celorlalti alba pelerina, alba
ma retrage din noapte din trupul de carne in cruce a
Peretelui
in ritual: sunt sangele numelui meu -
Perete pragul deplin.

Comentarii

Nume (obligatoriu):

Email (obligatoriu, nu va fi publicat):

Site URL (optional):


Comentariile tale: (NO HTML)



Pune poezia Biografia peretelui pe pagina ta
Adauga link pe pagina web a site-ului tau.



Poezii despre:

Primavara

Toamna

Iarna

Iubire

Bucurie

Viata

Flori

Boala

Singuratate

Frica

Scoala

vezi mai multe

Politica de confidentialitate



Copyright 2024 © Poeziile sunt proprietatea poetilor. Toate poemele sunt reproduse in scop educational pentru informarea utilizatorului.Contact (Poeziile.com - Portal de poezie romaneasca )
Mari poeti romani