| ||||
|
| Poetul zilei | |||||
| |||||
| Poezia de azi | |||||
Altfel de Ana Blandiana Citeste Poezie completa | |||||
| |||||
Dragostea si Poemul
|
|||
|
Vezi toate poeziile poetului Nina Vasile
|
|||
|
|
|||
| Numai dupa miezul noptii ma strecor pe campia plasmatica in ea intru, pana la inima pana la umbra. Cu mine se intampla indelungata indragostire de frumosul fara corp exasperantul Poem merg fara tinta vizibila, sub lampile Cotroceniului. suflete se duc se intorc dispar reapar precum stelele cazatoare si el se strecoara in mireasma stranie din trandafirul rosu uscat acoperit de zapada pe marginea strazii cum tocmai de acolo este acea lumina fara de care nu pot scrie, dragul Poem ma imbie si nu se ridica fara semnul meu pe zidurile si ferestrele blocurilor am in mana creionul care s-a molipsit de miresme si are un iz dulce-amarui imi da gust de poezie pe limba - acestea sunt absolut reale - mana mea este creionul de carne zilnic scriu cu el intr-un loc trist incepe intr-o capela devenita closet pentru ca altii au fost inainte si n-au mai vrut sa fie vin pustanii smecheri eu desenez ma intreaba daca stiu ce e acolo dar nici ei nu stiu desi rad pentru ca de acolo se prelungeste prin acoperis, printre ierburi crescute din caramizi sala de muzeu in care mastile populare stau inerte si vii cutremurand aerul scoarte de lana si usi de biserici cu gauri de carii, prin ele lumea respira aici am scris eu mereu eram atat de singura incat imi iubeam singuratatea si ea venea ca o lumina fidela structura de cristal, baritina, stibina, cuart, calcar si sare ce de lume mai vedeam atunci si cata lumina - de mina. apoi, pe una din strazi intr-o zi sclipea si eu vedeam ca exista dar cum sa pipai l-am urmat pe scara catorva saptamani pana si lui ii cresteau maini, trup, ochi gura pe care sarutandu-le odata, mirarea unde se ducea stralucirea calma si alba ca in oglinda acel spatiu niciodata regasit unde caci n-am mai vazut de-arunci nici acela nefiind cu atata trup incat sa-i semene. Si iara parea ca am gasit Poemul risipit, ma urma peste tot nu ma invata nimic leneveam tragic la soarele impregnat in geamul ferestrei el venea cand nu ma asteptam si-mi canta la urechea lui cu grija construita inteligent pentru el. Cum de stia drumul in alta zi am vazut cum zambea, ce umbra frumoasa pe scaunul din banca a treia la scoala (nu o mai terminam) umbra mea frumoasa, adevarata si buna citesti si gandesti, Poemule, in locul meu in coltul in care stai viu, Poemule, si pulsand ca un animal gata de plecare, cate o iluzie, o prietenie cand vorbesc singura cate un tata, iubit, prieten fiii si fiicele toate mamele Poemule, treci in locul campului plin de o sa vina odata si moartea |
|||
Pune poezia Dragostea si Poemul pe pagina ta Adauga link pe pagina web a site-ului tau. Poezii despre:
|
|||
Copyright 2024 © Poeziile sunt proprietatea poetilor. Toate poemele sunt reproduse in scop educational pentru informarea utilizatorului.Contact (Poeziile.com - Portal de poezie romaneasca ) |
| Mari poeti romani |