S-abat in vis vedenii de-altadata:
tii minte tu, erau salcamii-n floare
Si satu-ntreg in port de sarbatoare,
Cand tu te-ai dus, cea mai frumoasa fata.
Cum te-a-nghitit naprasnica valtoare,
Cate-ai pierdut in unda-i vinovata!
Azi, cand te vad de-o lume adorata,
Mi-e mila azi, si-atat de mult ma doare.
Visez acum sa-ti vad viata scoasa
Din al uitarii-ntunecat noian:
A fost odat-o fata sanatoasa,
Cu gand senin, curat ca de margean,
Ce-a adormit cu coatele pe masa
Dupa citirea primului roman
|