|
Mostenire
|
|
|
Intr-un amurg primavaratic,
Intr-un amurg cu flori de tei,
Tu mi-ai trimis intaia raza
Din ochii mari si farisei
Eu nu stiam unde ti-e calea
Si nu stiam de unde vii,
Solie mandra ratacita
La pragul unei curti pustii.
O clipa te-am simtit aproape
Ca stralucirea unui fulg.
Te-ai dus apoi si eu zadarnic
As vrea din minte sa te smulg.
Dar cu fiorul clipei mute,
De-atunci eu sufletu-mi alint,
Ea-mi tese zbuciumul de-aievea
Si-mi tese visele ce mint.
Ma-ntreb: ce soarta rea ma face
Un rob de-a pururi sa-ti raman,
Sa-si ard-o vesnicie-n mine
Faclia dorului pagan?
Pesemne noi odinioara
In alte lumi ne-am cunoscut
Si-n noua intrupare-aducem
Un strop din vechiul nostru lut.
Tu vii cu vechea stapanire
In fulgerul unei priviri,
Pe cand pe mine ma supune
Blestemul tristei mosteniri.
|
|
Pune poezia Mostenire pe pagina ta
Adauga link pe pagina web a site-ului tau.
Poezii despre:
|
|
Copyright 2025 © Poeziile sunt proprietatea poetilor. Toate poemele sunt reproduse in scop educational pentru informarea utilizatorului.Contact (Poeziile.com - Portal de poezie romaneasca ) |
Mari poeti romani | Alexandru Macedonski Alexandru Vlahuta Ana Blandiana George Bacovia George Cosbuc George Toparceanu Grigore Vieru Ion Barbu Ion Minulescu Ion Pillat Lucian Blaga Marin Sorescu Mihai Eminescu Nichita Stanescu Nicolae Labis Octavian Goga Stefan Octavian Iosif Tudor Arghezi Vasile Alecsandri Vasile Voiculescu |
|
|