Stinsa-i para lumanarii
De pe lespedea de piatra,
Si batranii, bieti, alaturi
Tot mai stau, uitati, la vatra.
Luna trece sura popii,
Luminand in drum pridvorul -;
Pipa mosului nu arde,
Baba si-a uitat fuiorul.
Doar tarziu, cand prind mai aprig
In vecini sa latre cainii,
Ei tresar, se vad in fata
Si plang amandoi batranii.
Cata jale le-a fost scrisa!
Doi feciori aveau la casa
Unu-i mort de asta-toamna,
Altul sta cu domni la masa.
|