Poate sa-si uite lumina roza din care s-a nascut? Poate picatura sarata, zmulsa din apa marii, sa uite marea?
Exista vreun om pe pamant, care sa fi dat mai mult
si sa primeasca mai putin, decat Mama?
Cine, in afara de Mama, mai poate saruta o rana,
si rana sa se videce?
A plans, ca sa nu plangem noi.
A rabdat, ca sa nu rabdam noi.
Pentru toate acestea si pentru atatea altele
O rasplatim cu un singur cuvant: Mama!
Sarutul meu arata cat sunt de sarac
In fata bogatiei jertfelor tale.
Dar numai tu, pe aceasta lume,
Poti darui o viata intreaga,
Pentru un singur sarut de recunostinta.
Ori pentru un singur cuvant: Mama!
|