Cutitul ce sfasie cerul
Nimic din tot ce-am gandit pana acum
nu-mi va putea fecunda-n minte,
o cobra-nfasurata-n haine sfinte
ma roade mai dur ca o turbare,
cu fiecare gand pe care i-l smulg Lunii.
cutitul ce sfasie cerul, ma doare.
Nici un cuvant nu voi gandi fara semnificatie,
fara al pune sa defineasca starea aceea.
in care apa ce-o beam se contopea cu Lacteea
luptei cu timpul nu-i dam vreo explicatie,
cica, n-o intelegeam.
Nimic din tot ce-am vazut pana acum
nu voi putea transpune cu ochii dincolo de stele,
cica, s-ar comprima spatiul dintre ele,
iar timpul s-ar lungi ca un nebun
in timp ce eu il sun, il sun!
|