de FRANCOIS VILLON
Atat se scarpina o capra pana moare,
Atata-i oala buna pana se ciobeste,
Atat arzi fierul pana-i rosu tare,
Atat dai cu barosul pana ce plezneste,
Atata face omul cat se pretuieste,
Atata te tot duci pana cand uiti de tine,
Atata esti de rau pe cat te urgiseste,
Atata strigi urari pana Craciunul vine.
Atat vorbesti pana iti calci cuvantul,
Atat ai cinste pan-o terfelesti,
Atat promiti pana uiti legamantul,
Atata te tot rogi pana primesti,
Atata face-un lucru cat platesti,
Atata-l cauti pana dai de bine,
Ce-i lesne de gasit nu iti doresti,
Atata strigi urari pana Craciunul vine.
Atat tine la caine, pana il hraneste,
Atata zici un cantec pan l-ai invatat,
Atata tii o poama pana viermuieste,
Atata bati cetatea pana s-a predat,
Atat astepti o sansa pana ti-a scapat,
Atata te avanti pana e rau de tine,
Atat o mangai pana-ti cade-n pat,
Atata strigi urari pana Craciunul vine.
Atat te-ntreci cu gluma pana-i jale,
Atata cheltuiesti pana ai saracit,
Atat esti darnic de-ajungi coate-goale,
Atat zici ' ia ' pe cat esti daruit,
Atat cat vezi altarul esti smerit,
Atata dai pe cat ti-ar da oricine,
Atat adie pana-i vant cumplit,
Atata strigi urari pana Craciunul vine.
Printe, atat e tont pana s-a viclenit
Atata se tot duce pana cand revine,
Atat ia ghionti pana s-a dumirit,
Atata strigi urari pana Craciunul vine.
|